Ce cere legea să apară pe site-ul unei firme, în fiecare țară din Europa
Fiecare țară europeană cere altceva pe site-ul unei firme. Germania și Austria cer un Impressum, cu amenzi care merg până la 50.000 de euro. Italia cere numărul de partita IVA chiar pe pagina principală. Olanda cere numărul KvK și încadrează lipsa lui ca delict economic. Franța cere inclusiv datele firmei care găzduiește site-ul. Mai jos ai, pe scurt, ce se aplică în fiecare dintre cele nouă țări în care lucrează cei mai mulți români — și link către explicația detaliată pentru fiecare.
Pentru cine este
- •Români cu afacere într-o țară europeană care își fac primul site
- •Cine are deja un site și nu știe dacă respectă regulile din țara lui
- •Cine lucrează în două țări și are nevoie să știe ce diferă
Problema
Cele mai multe site-uri pentru firme mici se construiesc după un model găsit online, de obicei american sau britanic. Modelul acela nu conține cerințele locale. Rezultatul e un site care arată bine și e neconform exact în țara în care lucrezi — iar în unele țări asta atrage sancțiuni sau somații de la concurenți.
Cum te ajută Afaceri Diaspora
Verifici ce cere țara ta, pui informațiile în subsol pe toate paginile și le păstrezi identice pe site, pe facturi și pe profilul Google. E muncă de o dată, nu una recurentă.
- Știi exact ce trebuie afișat în țara în care lucrezi
- Eviți sancțiunile și, în Germania, somațiile între concurenți
- Clientul care te verifică găsește aceleași date peste tot
- Bază curată pentru vizibilitate în Google și în motoarele AI
Ce primești
- ✓Cerințele concrete pe fiecare dintre cele nouă țări
- ✓Diferențele care contează între țări vecine
- ✓Pagina detaliată pentru țara ta
Pentru cine funcționează cel mai bine
Lucrăm cu antreprenori și furnizori de servicii care vor o prezență online serioasă. Construcția websiteului este gratuită, dar afacerea acoperă costul lunar tehnic (£29/lună — domeniu, hosting, mentenanță, securitate, panou de administrare). E pentru oameni gata să investească într-o prezență profesională, nu doar în „ceva gratis”.
Dacă vrei să vezi ce lipsește pe site-ul tău actual, rulează analiza gratuită și primești lista de probleme în română.
De ce diferă atât de mult între țări
Toate țările din Uniunea Europeană au pornit de la aceeași directivă privind comerțul electronic, care cere ca datele de identificare ale unui furnizor de servicii să fie ușor, direct și permanent accesibile.
Fiecare stat a transpus-o în legea proprie și a adăugat peste ea cerințe naționale: registre comerciale, numere fiscale, autorizații de meserie. De aici vin diferențele.
Marea Britanie nu mai face parte din Uniune, dar are propriul set de reguli de transparență comercială, cu logică similară.
Germania — Impressum, cel mai strict regim
Obligația vine din legea serviciilor digitale, în vigoare din mai 2024, care a înlocuit vechea lege a telemediilor. Impressum-ul trebuie să conțină numele complet, o adresă fizică validă — o căsuță poștală nu e suficientă — email, telefon și, în funcție de forma juridică, numărul din registrul comerțului și numărul de identificare în scopuri de TVA.
Trebuie să fie accesibil în maximum două clicuri din orice pagină, iar linkul trebuie să se numească „Impressum”. Amenzile ajung la 50.000 de euro.
Riscul specific german nu sunt autoritățile, ci somațiile între concurenți: un competitor sau un avocat îți poate cere să corectezi neconformitatea și să suporți costurile.
Austria — patru legi care se pot suprapune
Baza e legea comerțului electronic, care se aplică tuturor site-urilor comerciale, inclusiv profilurilor de business din rețelele sociale. Amenzile de acolo ajung la 3.000 de euro.
Dacă site-ul conține și materiale care formează opinii — un blog, articole — se adaugă legea presei, cu amenzi până la 20.000 de euro.
Pentru firmele din registrul comerțului se aplică și codul comercial; pentru meseriașii fără înregistrare la registru, legea meseriilor cere numele și locul autorizației de exercitare.
Italia — partita IVA chiar pe pagina principală
Cerința e unică în Europa: numărul de partita IVA trebuie să apară pe pagina principală a site-ului, nu doar undeva pe site. Se aplică inclusiv site-urilor folosite exclusiv în scop publicitar.
Sancțiunea pentru omitere merge de la 250 la 2.000 de euro. Pentru societăți se adaugă obligațiile din codul civil — sediu, număr de registru, REA — cu sancțiuni aplicate de camera de comerț.
Separat de site: din 2024, factura electronică e obligatorie pentru toți cei în regim forfettario, fără prag de încasări.
Olanda — numărul KvK, încadrat ca delict economic
Legea registrului comerțului cere numărul KvK pe site, în emailuri și pe facturi, pentru toate formele juridice, inclusiv ZZP și eenmanszaak, și inclusiv pentru site-uri pur informative.
Nerespectarea e încadrată ca delict economic, cu amendă maximă de 25.750 de euro și, în caz de intenție, posibilitatea unei pedepse cu închisoarea de până la doi ani.
Registrul e public, iar clienții olandezi îl folosesc efectiv înainte să lucreze cu cineva.
Franța — inclusiv datele găzduitorului
Mentions légales sunt obligatorii pe orice site profesional și trebuie să conțină numele, adresa profesională, numărul SIRET, orașul de înmatriculare, emailul și telefonul.
Cerința ratată cel mai des: datele firmei care găzduiește site-ul — denumire, adresă și telefon.
Dacă activitatea e domiciliată la adresa personală, legea cere indicarea acelei adrese. Sancțiunile prevăzute ajung la 75.000 de euro pentru o persoană fizică și 375.000 pentru o societate.
Spania — se aplică și unui simplu site de prezentare
Legea serviciilor societății informaționale cere ca datele titularului și prețurile să fie accesibile permanent, ușor, direct și gratuit. Se aplică oricărei persoane care prestează servicii prin internet, inclusiv unui autónomo cu o pagină de prezentare.
Abaterile ușoare — printre care lipsa informațiilor obligatorii — se sancționează cu până la 30.000 de euro.
Abaterile grave, care includ nerespectarea regulilor privind cookie-urile, pornesc de la 30.001 de euro și ajung la 150.000.
Belgia — numărul de întreprindere și problema limbii
Codul de drept economic cere numărul de întreprindere, denumirea legală și adresa sediului pe site, în emailuri și pe facturi. Controlul revine inspecției economice, care poate avertiza, propune o tranzacție sau trimite dosarul la parchet.
Peste cerința legală se suprapune o decizie strategică: Flandra vorbește neerlandeză, Valonia franceză, iar Bruxelles e bilingv.
Regula practică e să alegi limba regiunii în care lucrezi efectiv, nu să dublezi tot site-ul — versiunile duplicate ajung să concureze între ele pentru aceleași căutări.
Marea Britanie — reguli de trading disclosures
O limited company trebuie să afișeze pe site denumirea înregistrată, numărul de companie și adresa sediului social înregistrat.
Un sole trader care lucrează sub un nume comercial diferit de numele său de familie trebuie să indice numele complet al proprietarului și o adresă la care i se pot înmâna documente oficiale.
Registrul Companies House e public și gratuit, iar clienții îl folosesc pentru verificare. Diferențele între datele de acolo și cele de pe site se observă imediat.
Irlanda — accesibil ușor, direct și permanent
Regulamentul care a transpus directiva europeană cere ca informațiile de identificare să fie accesibile ușor, direct și permanent — adică din orice pagină, nu doar din pagina de contact.
Un sole trader care lucrează sub un alt nume decât al său trebuie să înregistreze acel nume la registrul companiilor și primește un număr de denumire comercială înregistrată.
În practică: subsol cu denumirea legală, adresa, numărul de la registru și locul înregistrării.
Ce e comun peste tot
În toate cele nouă țări, informația trebuie să fie accesibilă din orice pagină, nu ascunsă într-un submeniu. Subsolul e locul standard și rezolvă cerința peste tot.
În toate țările din Uniune se aplică GDPR: politică de confidențialitate și consimțământ real pentru cookie-uri, unde refuzul e la fel de ușor ca acceptarea.
Și peste tot se aplică aceeași regulă comercială: datele de pe site trebuie să coincidă cu cele din registrul public și cu cele de pe profilul Google. Consistența ajută la încrederea clientului și la felul în care motoarele îți înțeleg afacerea.
Cum lucrăm noi
Construim website-ul gratuit și montăm datele legale corect pentru țara în care lucrezi. Plătești doar partea tehnică lunară — domeniu, găzduire, mentenanță, securitate și panoul din care îți modifici singur textele și pozele. Fără contract pe termen lung și fără taxă de anulare.
Nu suntem avocați și paginile astea nu sunt consultanță juridică. Sunt informații verificate, care îți arată ce să întrebi și ce să pregătești. Pentru situații complicate, un avocat din țara ta rezolvă mai bine decât orice ghid.
Prețurile exacte sunt pe pagina de pachete și sunt prețuri finale — AFACERI DIASPORA LTD nu este înregistrată în scopuri de TVA, deci TVA nu se aplică.
Despre acest material
Scris de Cristian Donoaga, fondator Afaceri Diaspora — website-uri și prezență online pentru antreprenori români din diaspora. Verificat ultima dată în iulie 2026. Informațiile despre Google și platformele externe se pot schimba în timp; unde ceva nu poate fi verificat, preferăm să nu afirmăm.
Următorul pas
Găsește-ți țara mai jos, citește ce se cere și compară cu site-ul tău actual. Dacă informația nu e accesibilă din orice pagină, ai deja prima reparație de făcut.
Vezi ce include fiecare pachet înainte să te decizi.
Întrebări frecvente
Lucrez în două țări. Ce fac?
Dacă ai firmă înregistrată în ambele, afișezi datele fiecăreia și e mai curat să ai site-uri separate. Dacă ai firmă într-o singură țară și lucrezi ocazional în alta, se aplică regulile țării în care e înregistrată firma.
Pot folosi același text legal ca pe un site german, dacă sunt în Austria?
Nu. Sunt legi diferite, cu conținut și sancțiuni diferite. Un Impressum german nu e automat conform în Austria, deși seamănă.
Cine verifică, în practică?
Depinde de țară. În Germania cel mai frecvent sunt concurenții, prin somații. În Olanda și Belgia, autoritățile economice. În Spania, secretariatul de stat pentru telecomunicații și agenția de protecție a datelor.
Contează asta pentru poziția în Google?
Nu direct. Contează pentru încrederea clientului și pentru consistența datelor între surse, care ajută motoarele să înțeleagă cine ești. Nu e un factor de clasare declarat.